Un reper al exilului românesc din Italia Camilian Demetrescu – 95 de ani de la naștere

În data de 11 decembrie 2019, ora 18:30, Accademia di Romania in Roma, cu sprijinul Institutului Cultural Român, în parteneriat cu Uniunea Cineaștilor din România, organizează evenimentul „Un reper al exilului românesc din Italia: Camilian Demetrescu – 95 de ani de la naștere” în Sala de Conferințe a Accademia di Romania in Roma, se arată într-un comunicat de presă remis la redacție, preluat de Romanian Global News.
Invitați: Marilena Rotaru (realizator TVR). Invitată de onoare: Mihaela Demetrescu, soția și colaboratoarea artistului.
Manifestarea va avea două momente succesive: Un moment de evocare a personalității și vieții artistului în cadrul dialogului doamnei Marilena Rotaru cu invitata de onoare Mihaela Demetrescu și proiecția documentarelor: „Aici am îmbrăcat cămașa creștină” și „Forța simbolului între speranță și nihilism”.
„Artistul, eruditul, cărturarul Camilian Demetrescu a fost unul dintre oamenii pe care rar îi poți întâlni”, îl descrie Marilena Rotaru, realizatoarea serialului ”Memoria exilului românesc”.
Camilian Demetrescu s-a născut în anul 1924 la Buşteni, unde locuiau bunicii. Constantin-Paul este numele de botez, dar își ia numele tatălui, ofițer, care a murit la 36 de ani. Clasele elementare le face la Miercurea Ciuc, iar Liceul Militar, la Târgu Mureş. Studiază Academia de Bellearte din Bucureşti şi urmează cursuri de medicină şi filosofie. Are 24 de ani, când devine membru al Uniunii Artiștilor Plastici.
După fuga din țară în 1969, zece ani face artă abstractă, încercând să se vindece de „realismul socialist”. Este considerat de marele critic de artă Giulio Carlo Argan al cincilea mare nume în arta italiană. În timp înțelege ce trebuie făcut. Se convertește de la abstracționism la arta simbolistică sacră. Întoarcerea spre simbol începe în anul 1977, în timp ce restaurează împreună cu familia, la Gallese (la nord de Roma), o biserică romanică din secolul al XII-lea („Sfinții Filip şi Iacob”), devenită apoi monument istoric. Locul îl marchează profund, îi schimbă viața şi arta. Se reapropie de creştinism. Doi ani mai târziu, la Paris, îl cunoaşte pe Mircea Eliade. Lui îi datorează în cea mai mare parte hotărârea de a renunța la arta abstractă. Descoperă şi înțelege tezaurul artei creștine medievale şi se dedică unei arte cu caracter spiritual.
Organizează expoziții în mai toate orașele mari din Italia, dar şi în Franța.
Lucrările sale sunt prezente în mai multe biserici. În 1986 este invitat de Comisia Pontificală pentru Artă din Vatican, împreună cu 33 de artişti europeni, pentru a ilustraDivina comedie.
La editura „Il Cerchio” din Rimini îi apar cărțile:In Patul ui Procust. Aforisme și desene despre paradoxurile secolului XX,Exil (1995), precum şi volumele dedicate Simbolului în arta romanică:Solstițiul etern,dedicat bazilicilor din Italia centrală şiProverbe de piatră,dedicată domurilor din Piacenza şi Ferrara). Îi apare la București, la Editura „Albatros”, volumul memorialisticExil. Încercările labirintului (1997) şi apoiExil. 1995-2009. Întoarcerea la simbol, publicat de Muzeul Literaturii Române (2009).
În urma Revoluției din 1989, constituie în Italia „Comitetul Pro România”, prin care organizează transporturi cu ajutoare și publică în două edițiiBiblia tradusă de Gala Galaction, pe care o difuzează în țară. Ține conferinţe la Şcoala de la Sighet şi la Facultatea de Arhitectură din București. În anul 2000, organizează la București o expoziție retrospectivă („30 de ani de artă în Italia”) cu peste 300 de lucrări.
În anul 1990, i se conferă premiul internațional „Labirintul de argint”. În anul următor, Fundația „Adenauer” şi Parlamentul italian îi acordă premiul internațional „La Pleyade”.
Este conștient de degradarea în care se află lumea de astăzi: „Într-o lume în care arta s-a dezlipit radical de valorile morale, repet la infinit, cu toate mijloacele, că frumosul este binele şi urâtul este în mod categoric răul”. Pierderea semnificațiilor existenței constituie drama cea mai gravă a civilizației. Simbolurile creștine sunt singurele care-l mai pot sensibiliza pe om. De aceea arta lui Camilian Demetrescu înseamnă recuperarea simbolurilor capabile să-l salveze pe om de la degradare.
Întrebat de Silvia Guidi, în interviul apărut în „L’Osservatore Romano” (29 aprilie 2011), cum a descoperit credința, Camilian Demetrescu a răspuns: „Nu am descoperit-o. Era în mine din ziua Botezului. A rămas ascunsă, în așteptarea de a o redescoperi, până când am restaurat cu mâinile noastre şi ale câtorva prieteni o biserică romanică din secolul al XII-lea, la Gallese, în provincia Viterbo. Voiam să-mi fac un atelier şi a rezultat noul izvor baptismal al destinului meu. Am făcut semnul crucii şi am îmbrăcat în viața şi în arta mea cămașa creștină”.
Marilena Rotaru (n. 1947) este autor, documentarist, jurnalist de televiziune, publicist și romancier român, cunoscută ca realizatoare de programe culturale la Televiziunea Română și în special a seriei de restituiri dedicate românilor de valoare expatriați, „Memoria exilului românesc”, în care a intervievat foarte mulți exilați români de valoare ai epocii comuniste. În peste o sută de episoade portretizează personalități culturale, artistice și științifice, de notorietate mondială, de origine română, printre care: Regele Mihai, Emil Cioran, Vintilă Horia, Sergiu Celibidache, Nelly Miricioiu, George Țipoia, etc.
În parteneriat cu: Uniunea Cineaștilor din România

Romanian Global News

Read Previous

Românii din Washington sunt invitați la o petrecere românească

Read Next

Eurobarometru: Protecția drepturilor omului în topul valorilor europene pentru cetățeni

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *