Breaking News :

George Damian: Un Bucureşti debusolat în relaţia cu Chişinăul

Părintelui Milea către Președintele Iohannis: Aveți puterea de la Dumnezeu să dovediți în istoria românilor, că vă pasă de noi, că respectați cea mai mare sărbătoare creștină a românilor, Sfintele Paști

Analiză trustului de presă al Mapn: Dezinformările Moscovei, mai periculoase decât Covid-19

Klaus Iohannis, mesaj pentru românii din Diaspora: Nu veniți acasă de Paște!

România nu mușcă din nada aruncată de Rusia la Chișinău. Sprijinul României va fi mai departe strict condiționat

Atenționare de călătorie în contextul răspândirii infecției cu COVID-19 – Spania, Germania, Franța

Trump suspendă pentru 30 de zile călătoriile din UE în SUA.Cetățenii străini care călătoresc din Europa nu mai pot intra în SUA

Donald Trump, cel mai informat om de pe planetă, liniștește demența mass-media cu coronavirusul: anul trecut, 37.000 americani au murit din cauza gripei comune… Nimic nu s-a închis, viața și economia merg mai departe

Deciziile luate de Comitetul Național pentru Situații Speciale de Urgență în Contextul epidemiei de coronavirus 2019-nCoV din România

Big Farma a cumpărat presa centrală și i-a impus cenzura! Aceasta a ignorat LANȚUL UMAN format din peste 5000 de oameni jurul Parlamentului de sâmbătă, 7 martie, din timpul protestului anti-vaccinare obligatorie

Scrisoarea prin care 50 de medici cer deputaților să respingă Legea Vaccinării Obligatorii. Dr. Vasile Astărăstoae și Dr. Pavel Chirilă, printre semnatari

De ce NU trebuie să fim vaccinați OBLIGATORIU. Pe scurt, ca să înțeleagă tăt omu’

„Unioniştii cer Academiei de Ştiinţe a Moldovei să ia o poziţie tranşantă după declaraţiile lui Igor Dodon de a înlocui limba română cu aşa-zisa limbă moldovenească”. Academia Română a facut-o!

Ludovic Orban, apel la românii din Italia: „Să nu mai vină în România decât în situații absolut urgente”

iulie 4, 2020

Laurențiu Mihu în Universul.net: Ce înseamnă pentru Republica Moldova și Ucraina înțelegerile făcute la Paris

„Părțile consideră necesară încorporarea Formulei Steinmeier în legislația ucraineană, conform versiunii convenite de către N4 și Grupul Trilateral de Contact”, este una dintre concluziile întâlnirii de la Paris dintre liderii Franței, Germaniei, Rusiei și Ucrainei, scrie Laurențiu Mihu în https://universul.net, preluat de Romanian Global News.

Este practic unul dintre pasajele de interes major din declarația comună care a rezultat în urma discuțiilor dintre Emmanuel Macron, Angela Merkel, Vladimir Putin și Volodimir Zelenski. De interes major nu numai pentru Kiev, ci și pentru Chișinău și București, în contextul special al conflictului transnistrean, rămas nesoluționat de aproape 30 de ani.
Așadar, ce noi premise s-au creat, luni, la Paris, din perspectiva dinamicii agresiunii ruse din Donbas și ce impact ar putea avea înțelegerile de ultimă oră asupra viitorului Republicii Moldova.
• „Nicio soluție miraculoasă pentru acest conflict, dar progrese concrete pentru locuitorii care-i suportă consecințele”, astfel a descris președintele Emmanuel Macron, pe pagina sa de Facebook, rezultatul negocierilor pe care le-a găzduit.

Universul.net a stat de vorbă cu specialiști de la București și Chișinău, iar unul dintre punctele de intersecția în analizele rezultate poate fi rezumat astfel: „cordon sanitar”.

Acesta pare a fi proiectul de moment al Occidentului, în această zonă cu teren tot mai accidentat.
• „Europenii găsesc o oportunitate să închidă un diferend cu Federația Rusă care, consideră ei, nu îi ajută aproape deloc și nu îi ajută mai cu seamă în perspectiva creării unei autonomii strategice pe care Europa o visează”, consideră prof. Dan Dungaciu, președintele Fundației Universitare a Mării Negre.
• „Politica externă echilibrată – relații aprofundate atât cu Estul, cât și cu Vestul – stipulată în Programul Guvernului Chicu, se pretează perfect cu condiția cordonului sanitar, în timp ce statutul special pentru regiunea transnistreană, pe care îl anunță Igor Dodon pentru anul 2020, pare a fi un trend regional”, este una dintre concluziile lui Eduard Țugui, expert în conflictul transnistrean, de la Universitatea de Studii Politice și Economice „Constantin Stere“ din Chișinău.
Eduard Țugui: Republica Moldova poate fi ”împachetată” alături de Ucraina
• Eduard Țugui: Summitul de la Paris, în format Normandia, și rezultatele stipulate în Declarația finală confirmă existența unui ”deal geopolitic” dintre Franța-Germania și Rusia, tranșat de către Emmanuel Macron în luna august 2019, când anunța necesitatea unei alianțe strategice UE – Rusia.
• Președintele american, Donald Trump, a surprins și el la întâlnirea de la New York cu Volodimir Zelenski, când reamintea omologului ucrainean că Crimea a fost pierdută în timpul Administrației Obama, după care sugera liderului de la Kiev să-și rezolve problemele teritoriale împreună cu Vladimir Putin.
• Prin urmare, asistăm la un proces tacit de reconfigurare a securității europene, care poate produce un nou ”cordon sanitar” în Europa de Est (cel puțin Ucraina și Republica Moldova, dar posibil și unele state din Balcani), precum și slăbirea celor două state ex-sovietice prin croirea de „autonomii extinse„ cu prezență militară și/sau paramilitară rusească.
• Personal, am anticipat un asemenea scenariu, din momentul schimbului de prizonieri dintre Rusia și Ucraina și re-luarea contactelor la nivel de experți ai Grupului Normandia. Din comunicatele oficiale reiese că părțile s-au pus de acord în privința încorporării ”Formulei Steinmeier” în legislația Ucrainei, care presupune în fond autonomii extinse și alegeri locale organizate de către regimurile neconstituționale. Evident că un asemenea proiect va submina structura unitară și funcționalitatea statului ucrainean.
• Riscurile sunt la fel de evidente și pentru Republica Moldova și soluționarea conflictului transnistrean, care deși nu reprezintă neapărat o prioritate pentru marile cancelarii ale lumii, poate fi ”împachetată” alături de Ucraina în acest demers geopolitic mai larg.
• Politica externă echilibrată – relații aprofundate atât cu Estul, cât și cu Vestul – stipulată în Programul Guvernului Chicu, se pretează perfect cu condiția ”cordonului sanitar”, în timp ce ”statutul special” pentru regiunea transnistreană, pe care îl anunță Igor Dodon pentru anul 2020, pare a fi un trend regional.
Dan Dungaciu: În Republica Moldova nu există premisele unei deschideri a dosarului transnistrean. În chestiunea ucraineană, la Paris, Federația Rusă a făcut un mare pas înainte
În ce cheie ați citit concluziile discuției de la Paris, în format Normandia, având în vedere că ar putea exista un impact și asupra situației din Republica Moldova?
• Dan Dungaciu: Într-o cheie care era până la urmă de așteptat. Nimeni nu a vrut să deranjeze sau să alieneze într-un mod radical pe celălalt partener.
• Nici rușii nu aveau un interes în a bloca discuțiile, adică să pună Ucraina în fața unei decizii imposibile, dar nici ucrainenii nu voiau să împingă prea tare, astfel încât să închidă orice dialog cu Rusia. S-a mers pe o formulă de compromis.
• Din perspectiva Republicii Moldova este un semnal foarte important, acela că a început dezghețarea conflictelor înghețate. A început la cel mai înalt nivel, împreună cu lideri europeni de cel mai înalt rang. Cine își face în continuare iluzii că lucrurile se întâmplă ca și cum Republica Moldova nu ar exista sau ca și cum conflictul transnistrean nu e acolo, comite o mare eroare. S-a întâmplat formatul Normandia după trei ani, a început dezghețul și evident că nu se putea ca toate problemele aflate în litigiu să fie rezolvate de la prima întâlnire.
• Nu s-a soluționat totul. S-ar putea spune că punctele importante nu au fost atinse și nu s-a discutat despre ele, dar până la urmă a început procesul. Peste patru luni va avea loc o a doua întâlnire și urmează să vedem ce va fi atunci, dar până la urmă a început. Noi suntem spectatori la un asemenea spectacol foarte important care, din perspectiva istoriei cel puțin, închide un ciclu de 30 de ani de extindere a frontierei euroatlantice spre Est.
Ce presupune acest proces de dezghețare?
• Dan Dungaciu: S-au formulat acolo mai multe, chiar dacă în declarația finală n-au intrat multe lucruri pe care probabil partea rusă ar fi dorit să le vadă. Probabil că și partea ucraineană ar fi dorit să vadă alte lucruri, dar este clar că s-a început în direcția conferirii unui statut special regiunii Donbas.
• Faptul că „Formula Steinmeier” este în declarația finală e extrem de semnificativ. Că nu este încă clar elementul cel mai important din orice conflict înghețat, adică raportul dintre reglementarea politică și rezolvarea problemei de securitate, e adevărat.
• Ce înseamnă asta? Problema de securitate se referă la prezența trupelor ruse în diverse forme, indiferent că vorbim de Transnistria sau de Donbas.
• Problema politică ține de statutul politic pe care regiunea autonomă îl va avea.
• Miza fundamentală este: Rezolv problema politică înainte de plecarea trupelor ruse sau o rezolv după plecarea lor?
• De obicei, părțile afectate, Republica Moldova și Ucraina, cereau ca trupele ruse să plece, deci ca problema de securitate să fie rezolvată, iar apoi să conferi un statut politic regiunii separatiste. Partea rusă insistă ca problema politică, adică statut special, să fie rezolvată prima, urmând ca ulterior să se retragă și să înmâneze țării-gazdă pârghiile de securitate. Ei, asta nu s-a rezolvat la Summitul de la Paris, dar se merge într-acolo, conferirea unui statut special.
• În mod specific pentru Ucraina, acea Formulă Steinmeier – care înseamnă alegeri în regiunea separatistă, validate de OSCE, după care se trece imediat la recunoașterea internațională a statutului regiunii Donbas – de fapt este un pas mare pe care Federația Rusă l-a făcut, un câștig mare pentru Federația Rusă pentru că de aici nu se va face nicio referire la conflictul din Donbas fără a se face apel la Formula Steinmeier. Se va trece în faza a doua, cea în care părțile vor interpreta diferit Formula Steinmeier. Dar până la urmă, Formula Steinmeier este acolo, acordurile de la Minsk sunt în declarația finală, deci s-au fixat niște borne pe care nimeni nu le va mai putea contesta, nici Kievul, altfel decât la nivel de interpretare.
În ce măsură e posibilă o comparație cu experiența episodului transnistrean?
• Dan Dungaciu: Nici nu se mai pune problema retragerii trupelor ruse din regiunea transnistreană înainte de soluționarea conflictului politic. Republica Moldova a cedat în acest dosar. A cedat inclusiv la ONU, în condițiile în care declarația finală – Rezoluția ONU privind retragerea completă a trupelor Federației Ruse și a munițiilor de pe teritoriul Republicii Moldova – face referire doar la așa-numitului GOTR, adică Grupul Operativ al Trupelor Ruse, nu la integralitatea trupelor ruse din Transnistria.
• Deci Chișinăul oficial a cedat și și-a asumat să nu mai meargă pe această dimensiune. Deci nu ne putem aștepta ca în Republica Moldova să vedem un guvern care să spună că nu negociază în niciun format înainte de retragerea trupelor ruse din Republica Moldova. Faza asta a fost depășită.
Dar Ucraina nu este pe punctul de a repeta greșeala făcută în chestiunea Transnistria?
• Dan Dungaciu: Ba da. Ucraina este în faza de a deveni ea oglinda în care va privi Chișinăul ulterior.
• Multă lume credea că va fi Chișinăul cel care clipește primul, în sensul în care cedările de la Chișinău, care în perioada binomului Plahotniuc-Dodon erau extrem de relevante, vor duce la o apropiere de soluționare care va constitui un soi de exemplu pentru Ucraina; sau un soi de experiment; sau un soi de test. Miza principală fiind ideea de statut special, care a înlocuit în jargonul diplomației Federației Ruse cuvântul „federalizare”.
• Iată că lucrurile par a merge în altă direcție, iar Ucraina devine de fapt oglinda în care se va oglindi Chișinăul, nu invers.
• Din această perspectivă, presiunea pe Chișinău va fi mult mai mare decât presiunea pe care Republica Moldova ar fi putut să o pună pe Ucraina.
Principalele forțe din Uniunea Europeană ce au oferit în discuțiile de la Paris?
• Dan Dungaciu: Poate părea cinic ceea ce spun, dar lucrurile stau cam așa: Ucraina și Marea Neagră sunt importante din punct de vedere politic și te lupți pentru ele în primul rând dacă ai un plan de extindere.
• Problema Occidentului este că în acest moment nu are un plan de extindere. În conformitate cu unele opinii avizate de la Washington, proiectul de extindere la Marea Neagră a fost oprit cam prin 2007-2008.
• Deci din acel moment nu se mai vorbea despre o extindere propriu-zisă a frontierei euroatlantice în regiunea Mării Negre. Prin urmare, întrebarea este următoarea: dacă tot nu vrei să integrezi aceste state în Uniunea Europeană, atunci pentru ce faci o confruntare strategică cu Federația Rusă?
• Întrebarea asta, care de cele mai multe ori nu e rostită, deși este acolo și e foarte importantă, sigur că este în mintea multora. Și atunci, statele europene pe care le-ați menționat au venit cu diferite formule care pivotează în jurul a ceea ce domnul Wolfgang Ischinger, patronul Conferinței de la Munchen, diplomat cu mare prestigiu, numea „cordon sanitar”.
• Ce-și dorește Occidentul în acest moment, pare că ar fi un soi de cordon sanitar, adică o regiune între Uniunea Europeană și Federația Rusă care să nu pună probleme de securitate Uniunii Europene și care evident să fie agreată într-o formă sau alta de cetățeni. Asta este construcția pe care Occidentul o face, în condițiile unui Washington care în acest moment se uită în altă parte și care este realmente obsedat de propria politică internă care canibalizează de prea multe ori inclusiv politica externă americană.
• Acesta este contextul în care ne află, iar europenii găsesc o oportunitate să închidă un diferend cu Federația Rusă care, consideră ei, nu îi ajută aproape deloc și nu îi ajută mai cu seamă în perspectiva creării unei autonomii strategice pe care Europa o visează. Că o va obține sau nu, asta e altceva, dar de visat, unii europeni o visează.
Cum pot fi evitate transnistrizarea Republicii Moldova și ascensiunea lui Dodon spre un nou mandat de președinte
• Dan Dungaciu: Chestiunea cea mai importantă și care merită urmărită în Republica Moldova este cum se va începe implementarea soluționării chestiunii transnistrene în condițiile schimbării de guvern de la Chișinău.
• Atunci când guvernul era de largă reprezentare, adică avea în componență și partida pro-europeană, și partida pro-rusă, o soluție convenită la nivel guvernamental și cu largă majoritate ar fi putut fi implementată în Republica Moldova. Guvernul acela avea o legitimitate fără precedent. Astăzi, nu mai avem acel guvern, am revenit pe aliniamentul geopolitic. Adică avem un guvern pro-rus și așa ar trebui să fie el numit, iar în opoziție avem forțele pro-europene, pro-românești, cât or fi ele de pro-românești. Deci suntem iarăși pe aliniamentul Est-Vest.
• În momentul acesta, dacă vine domnul Dodon, cu guvernul lui pro-rus, cu o soluție pentru chestiunea transnistreană sau cu o inițiativă care să reflecte ceea ce se întâmplă în Ucraina, adică statutul special, există posibilitatea politică a opoziției conduse astăzi de doamna Maia Sandu de a se ieși în stradă.
• Deci să facă și mai mare polarizarea Est-Vest în Republica Moldova, lucru pe care domnul Dodon nu-l dorește în acest moment, în perspectiva alegerilor prezidențiale de anul viitor.
• Deci în acest moment, în Republica Moldova nu există premisele unei deschideri a dosarului transnistrean pentru că nu are cine nu să-l implementeze, ci nu are cine să-l legitimeze. Este o diferență majoră între 75% acceptare pentru Zelenski, cât ai în Ucraina, și un treizeci și ceva la sută, cât ai pentru Dodon.
• Din această perspectivă, putem spune că Republica Moldova este mai sigură decât atunci când la guvernare erau și forțele de dreaptea, și forțele de stânga, și când puteau să încerce un soi de soluționare a conflictului transnistrean.
• Asta nu înseamnă însă că unii nu se gândească, la fel ca domnul Dodon, cu această majoritate pe care o are cu socialiștii și cu Partidul Democrat, să nu purceadă la acest joc geopolitic. Dar ceea ce trebuie să știm și să facem, la București, este să întărim polarizarea între Est și Vest la Chișinău. Cel mai mare risc îl reprezintă umanizarea lui Igor Dodon, considerarea lui Igor Dodon ceea ce nu este: un centrist potențial pro-european și care nu este împotriva României. Asta nu ar face decât să-i dea apă la moară și să-i mărească șansele de câștigare a prezidențialelor.
• Deci ca să evităm și o transnistrizare a Republicii Moldova și să evităm un nou mandat pentru Igor Dodon, soluția cea mai bună este polarizarea în Republica Moldova, adică fiecare să fie definit așa cum este – un candidat pro-Est, un candidat pro-european și, eventual, chiar și pro-român.
Oazu Nantoi: „Privesc cu un optimism moderat la rezultatele întrunirii de la Paris”
Analist și deputat al Blocului ACUM, formațiunea pro-europeană scoasă recent de la guvernare de manevrele președintelui pro-rus Igor Dodon, Oazu Nantoi consideră sunt imposibile soluțiile „simpliste” și „rapide”.
În plus, subliniază Nantoi, clasa politică din Ucraina și societatea în ansamblu „nu au de gând să repete greșelile și trădările politicienilor de la Chișinău, comise pe durata existenței așa-zisului conflict Transnistrean”. Motiv pentru care, mai prezizează deputatul moldovean, la Kiev e urmărit cu atenție sporită comportamentul președintelui Igor Dodon.
• Oazu Nantoi: Contrastul între Volodimir Zelenski și Vladim Putin, demonstrat în cadrul întrevederii de la Paris din 9 decembrie, este unul izbitor. Președintele Ucrainei avea tot dreptul să declare că el reprezintă așteptările tuturor ucrainenilor, și că el sincer dorește să oprească vărsările de sânge și să aducă teritoriile ocupate de Rusia în componența Ucrainei. Zelenskii era sincer și, spre deosebire de Putin, nu avea nevoie de fățărnicie și de limbaj de lemn, ”diplomatic”.
• Pe când Vladimir Putin reprezenta un regim politic perimat, autoritar, pentru care viața propriilor cetățeni, pe care-i folosește în calitate de carne de tun inclusiv în regiunile Donețk și Lugansk, nu valorează nimic. Și care încearcă din răsputeri să subordoneze ambițiilor sale neo-imperiale tânăra democrație din Ucraina.
• Cert este că Putin dorește să-i impună Ucrainei un ”statut juridic special” pentru regiunile Donețk și Lugansk, care o să-i permită lui să transforme întreaga Ucraină într-un teritoriu controlat de la Kremlin.
• Cert este că Putin nu acceptă să renunțe la controlul asupra frontierei ruso-ucrainene înainte de desfășurarea alegerilor în aceste teritorii, pentru ca prin intervenții ”tipice” să aibă posibilitatea de a impune marionetele sale în calitate de ”învingători”.
• Totuși, este evident că echipa lui Zelenski este perfect conștientă pe cât de perfid și cinic este Putin. Și este evident că Putin este în defensivă. Nu e cazul să uităm că, la 9 martie 2020, demarează procesul în cazul doborârii avionului de pe ruta MH 17 cu multe întrebări dure de tot la adresa regimului Putin.
• Totodată, atât clasa politică din Ucraina, precum și societatea în ansamblu, nu au de gând să repete greșelile și trădările politicienilor de la Chișinău, comise pe durata existenței așa zisului ”conflict Transnistrean”. Inclusiv din această cauză la Kiev cu mare atenție se urmărește comportamentul lui Igor Dodon, care deschis și-n repetate rânduri s-a manifestat în calitate de agent de influență al Federației
• Ruse și principalul ”federalizator” al Republicii Moldova.
• Eu privesc cu un optimism moderat la rezultatele întrunirii de la Paris. Este evident că regimul lui Putin a trecut în faza degradării, pe când tânăra echipă lui Zelenski nu are complexe în fața liderului de la Kremlin, blocat în carapacea lui de mentalitate ”KGB-istă”. Totodată, nu putem exclude scenariile de comportament imprevizibil și periculos din partea lui Putin pe viitor.
• Prin urmare, nu putem să mizăm pe niște soluții rapide și simpliste. Pentru realizarea unui scenariu optimist se cere atât o istorie de succes în ceea ce privește consolidarea democrației și a statului de drept în Ucraina, precum și tragerea învățămintelor din încercările de ”îmblânzire” a unor dictatori din
• Europa din prima jumătate a secolului trecut. Vedem cum va evolua situația până-n martie 2020.

Citiți și:
https://universul.net/video-interviu-cu-jonathan-eyal-dodon-e-diferit-de-alti-pro-rusi-coopereaza-mai-strategic-si-activ-cu-moscova/

Romanian Global News

Read Previous

Constantin Codreanu: “Încep procedura de retragere a cetățeniei române pentru cei care au vandalizat monumentul de la Olănești”

Read Next

George Damian: Franța și Germania federalizează Ucraina (implicit și Republica Moldova)

Leave a Reply

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *